Thursday, August 27, 2009

Strigand ... iubirea

Ah, ce mi-e si cu dragostea
Ah, ce este si cu atata iubire
Ah, doar ma gandesc la tine
Ah, te simt cum ma strangi in brate.

Suntem minunati cand ne iubim
Suntem mandri ca ne putem oferi
Acele mici momente pe care le dorim
In asta viata cu fericire sa traim.

Esti frumoasa vietii mele
Esti printesa inimii mele
Eu sunt cel ce-ti da sperante
Eu iti aduc pe chip zambetele.

Poti sa zambesti, sa spui ca traiesti
Poti sa ma strangi la piept
Nu-ti fie teama, eu nu am sa te pierd
Cu tine am inceput totul, dragostea si fericirea.

Tare mult imi doresc
Dimineata cand ma trezesc
Sa iesim la geam si sa strigam
Ne iubim pana la sfarsit, chiar mai mult.”


2 comments:

dia said...

Esti coplesit de iubire.Oferi si primesti la fel.Traiti clipe minunate impreuna daruindu-va unul altuia.Va pretuiti unul pe altul,traiti unul pentru altul.Esti sigur ca n-o vei pierde deoarece cu ea incepe si se termina totul si vrei ca impreuna sa mergeti toata viata.
Dupa cum am mai spus,ai schimbat tonul poeziilor;te exteriorizezi pentru ca iti strigi iubirea.Si e mult mai optimista.Nu mai apare acel "dar daca..."din poeziile precedente.Tine-o tot asa!

Der Professor said...

Imi place sa iubesc, cred ca este singurul sentiment pe care nu o sa-l pierd niciodata in viata. Da, la un moment dat iti doresti ca toti cei din jur sa-ti afle dragostea pe care ai tinut-o ascunsa de curiosi, de ochii iscoditori... Imi strig iubirea, imi strig "chemarea"... este un lucru la care foarte putini s-ar pricepe.
Stii ce este frumos? Sa mergi pe strada de mana cu iubita/iubitul si sa strigi intr-o mare intersectie: "TE IUBESC!"... Asta-i strigare, asta-i nebunie.

Thursday, August 27, 2009

Strigand ... iubirea

Ah, ce mi-e si cu dragostea
Ah, ce este si cu atata iubire
Ah, doar ma gandesc la tine
Ah, te simt cum ma strangi in brate.

Suntem minunati cand ne iubim
Suntem mandri ca ne putem oferi
Acele mici momente pe care le dorim
In asta viata cu fericire sa traim.

Esti frumoasa vietii mele
Esti printesa inimii mele
Eu sunt cel ce-ti da sperante
Eu iti aduc pe chip zambetele.

Poti sa zambesti, sa spui ca traiesti
Poti sa ma strangi la piept
Nu-ti fie teama, eu nu am sa te pierd
Cu tine am inceput totul, dragostea si fericirea.

Tare mult imi doresc
Dimineata cand ma trezesc
Sa iesim la geam si sa strigam
Ne iubim pana la sfarsit, chiar mai mult.”


2 comments:

dia said...

Esti coplesit de iubire.Oferi si primesti la fel.Traiti clipe minunate impreuna daruindu-va unul altuia.Va pretuiti unul pe altul,traiti unul pentru altul.Esti sigur ca n-o vei pierde deoarece cu ea incepe si se termina totul si vrei ca impreuna sa mergeti toata viata.
Dupa cum am mai spus,ai schimbat tonul poeziilor;te exteriorizezi pentru ca iti strigi iubirea.Si e mult mai optimista.Nu mai apare acel "dar daca..."din poeziile precedente.Tine-o tot asa!

Der Professor said...

Imi place sa iubesc, cred ca este singurul sentiment pe care nu o sa-l pierd niciodata in viata. Da, la un moment dat iti doresti ca toti cei din jur sa-ti afle dragostea pe care ai tinut-o ascunsa de curiosi, de ochii iscoditori... Imi strig iubirea, imi strig "chemarea"... este un lucru la care foarte putini s-ar pricepe.
Stii ce este frumos? Sa mergi pe strada de mana cu iubita/iubitul si sa strigi intr-o mare intersectie: "TE IUBESC!"... Asta-i strigare, asta-i nebunie.