Ne-am iubit mult
Poate chiar mai mult
De cat ne-am fi dorit
Cand pe drum am pornit.
Pentru cateva impresii
Poate chiar si unele gresite
Ai ajuns sa tipi si jigniri aduse
Mie, pentru ca m-ai iubit prea mult.
Nu invatam nimic
Daca stam si ne reprosam
Trebuia sa invatam sa ne ascultam
Si apoi vorbeam despre cum iubim…
Ce rost crezi ca mai are
Sa iti zic in continuare
Ce mai e de facut acum
Cand totul este si ramane scrum?
Sa traim in reprosuri?
Sa iubim din obligatii?
Tu nu-ti doresti asa ceva
Eu nu vreau in viata mea…
Vom trai in reprosuri
Si in vorbe fara sens
Eu nu simt, dar tu le faci?
Eu nu vad, dar tu le zici?
Nu asta ne dorim
In viata sa traim,
Eu vreau liniste si pace
Tu vrei fericire fara lacrimi.
Ai obosit doar cand m-ai privit
Obosesti doar cand ma asculti…
Acum ce mai e de facut?
Sa obosesti pana dragoste-ntalnesti?
No comments:
Post a Comment